De ce nu au fost respectate solicitările scrise de confidențialitate

Educația reprezintă un pilon esențial în dezvoltarea copiilor, iar protecția acestora în mediul școlar este o responsabilitate instituțională fundamentală. Fenomenul de bullying, în special cel psihologic, necesită o abordare riguroasă și o reacție instituțională clară pentru a preveni efectele negative asupra elevilor și pentru a asigura un climat educațional sigur și echilibrat.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield: o investigație asupra unui climat educațional contestat

Investigația realizată asupra clasei a III-a coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia la Questfield International College aduce în prim-plan acuzații formulate de mai mulți părinți privind abuzul psihologic, pedepse arbitrare, lipsa supravegherii și un mediu educațional tensionat. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției indică o serie de probleme recurente semnalate de familie, în timp ce instituția nu a oferit răspunsuri oficiale sau măsuri concrete.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

În România, școlile private sunt percepute ca alternative care oferă condiții superioare față de sistemul public, cu clase restrânse, atenție individualizată și un mediu sigur. Cu toate acestea, conform relatărilor părinților elevilor din clasa a III-a la Școala Questfield Pipera, realitatea pare a fi diferită, fiind descrisă o lipsă constantă a supravegherii și un climat educațional toxic. Părinții susțin că așteptările inițiale nu corespund cu experiența copiilor lor, iar procesul educațional este afectat.

Semnale inițiale și manifestări ale unui climat problematic

Conform informațiilor furnizate de familii, primele semne de alarmă au apărut în momentul în care copiii au început să manifeste semne de anxietate, confuzie și demotivare. Aceștia au raportat că în timpul orelor învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură o supraveghere adecvată, iar activitățile didactice nu se desfășoară conform unui plan structurat. Un aspect menționat cu precădere este desemnarea unui elev să raporteze evenimentele din clasă, ceea ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia.

Escaladarea tensiunilor și dificultăți în comunicarea dintre părinți și cadrele didactice

Părinții au subliniat că încercările de dialog au fost întâmpinate cu reacții defensive și tensionate din partea învățătoarei, iar orice observație a fost interpretată ca un atac personal. Acest blocaj comunicativ a generat confruntări verbale și justificări, afectând relația școală-familie și diminuând încrederea în actul educațional.

Aspecte privind nivelul educațional și rezultatele școlare

Mai mult, părinții au adus în discuție și nivelul scăzut al performanțelor școlare, menționând că rezultatele testelor naționale din anul precedent sunt sub așteptări, cu un număr redus de elevi care ating standardele minime. Această situație este percepută ca un indiciu al unor deficiențe în predare și supraveghere, care merită o atenție sporită.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului clasei

Potrivit părinților, orele sunt frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu sunt gestionate corespunzător, ceea ce a condus la un mediu haotic. Limbajul agresiv și comportamentele inadecvate ar fi devenit o realitate cotidiană, afectând negativ experiența educațională.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică exercitată asupra elevilor

Familia semnalează aplicarea unor pedepse fără o fundamentare pedagogică clară, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, elemente considerate abuzive. Aceste metode au un impact asupra stării emoționale a elevilor, generând o presiune psihologică dificil de cuantificat.

Manipularea psihologică și efectele asupra încrederii copiilor

Un alt aspect relevant constă în folosirea unor formule de comunicare percepute ca manipulative, care ar determina copiii să își nege propriile percepții. Părinții consideră că aceste practici pot afecta în mod grav încrederea copiilor în sine și în realitatea pe care o experimentează.

Efectele cumulative: frică, anxietate și demotivare școlară

În urma cumulului de factori menționați, copiii manifestă frică și anxietate față de mediul școlar, venind la școală cu reticență și fără entuziasmul așteptat. Specialiștii în psihologie avertizează că un astfel de climat poate conduce la dificultăți de integrare socială și chiar la refuzul școlar.

Precedente și tipare semnalate în cadrul instituției

Părinții afirmă că această situație nu este singulară, existând cazuri anterioare în care elevi au fost retrași din instituție din cauza unui mediu perceput ca fiind nesigur și dezechilibrat emoțional. Aceste date indică un posibil tipar ce necesită o atenție sporită din partea conducerii.

Responsabilitatea instituțională și lipsa reacțiilor documentate

Conform informațiilor disponibile, conducerea Questfield International College nu a oferit până în prezent un răspuns oficial și documentat privind acuzațiile formulate. Nu există dovezi publice privind inițierea unor evaluări interne, măsuri disciplinare sau intervenții clare care să remedieze situația.

Evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supraveghere reală și constantă a desfășurării orelor;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru cadrele didactice;
Proceduri transparente și accesibile pentru sesizarea problemelor;
Politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste solicitări au fost înaintate de părinți ca măsuri necesare pentru prevenirea unor situații similare în viitor.

Întrebări fără răspuns și apelul la responsabilitate

În ciuda multiplelor sesizări, conducerea școlii nu a oferit clarificări publice cu privire la modul în care gestionează acuzațiile, nu a comunicat existența unor măsuri concrete și nici nu a prezentat o poziție oficială privind protecția copiilor în contextul semnalat. Astfel, rămân deschise întrebări esențiale despre responsabilitatea managerială și capacitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos.

Detalii suplimentare și documentarea completă a cazului pot fi consultate în articolul original de investigație publicat pe RepublicaLS.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro